Povestea tatalui tatalui fiului – partea 1

by danivilciu

Tatal privea tremurand prin geamul camerei securizate a sălii de nasteri. Inca nu primise permisiunea de a intra în prezenta noului nascut.

Lacrimi calde ii spalau fata dar nu îl interesau. Genunchii dadeau semne ca vor ceda, dar nu îl interesau. Bucuria ii coplesea fiinta și asta era tot ce îl interesa.

O sa fiu cel mai bun tata, și-a murmurat printre buzele tremurande. O să îl iubesc, o să am grija de el, o să … o să fac tot ce face un tata bun, cel mai bun. O să fac tot ce nu a făcut taică-miu pentru mine.”

La naștere creierul uman are 30-40% din legăturile neurologice fixate și functionale, cât sa poată respira, plânge și mânca. Restul se vor realiza, și apoi dezvolta, prin mimica. Copiind părinții și pe cei din jur, pruncul va invața sa vorbească, sa rada, să se joace, să facă pe suparatul, sa duca lingura la gura și bineânțeles, multe altele.

Centri nervosi ce sunt responsabili cu reglarea emotiilor și definirea trasaturilor de caracter vor fi activați pe măsura ce copilul va experimenta aceste emoții (prin acțiuni, cuvinte, mesaje non-verbale) din partea celor ce au grija de el. Va devenii capabil de a iubi fiind iubit, va devenii capabil de a ierta fiind iertat, va devenii capabil de a fi violent sub agresiunea celor din jur și așa mai departe. Contrar credintei pe care majoritatea parintiilor nu o cred dar o aplica, copilul nu va face ce i se spune, ci ce i se arata.

Sedinta a durat iarăși mai mult decât trebuia. Nu s-a ajuns la o concluzie dar s-a consumat timp prețios pentru fiecare participant care acum bineintels ca trebuie sa stea peste program pentru a finaliza și clarifica detaliile lansării noului produs online. Încă o seara petrecuta la biroul ce începea să fie atrăgător ca o sala de tortura medievala.

Tatăl a ajuns acasă puțin după miezul nopții. Obosit și nervos pe tot și toate a intrat în casa și s-a trantit pe un scaun în bucătărie. Nu avea chef de nimic, cu atât mai mult de alte reprosuri. În frigider a găsit niște pizza rece, dar nu ii era foame. Mai bine o bere și direct la somn.

Pentru a nu o mai deranja pe scumpa lui s-a întins pe canapeaua din sufragerie. Admirand tavanul și-a jurat încă odată ca va schimba ceva, ca nu se mai poate așa. Munca îl omoara. Plus, fi-su era în clasa a patra și, în afara de weekendurile de la țara, nu prea dadeau ochii unul cu altul. Dar oare rata la apartamentul din Dorobanti cine o va platii? A zâmbit amar și a închis ochii.

Din dormitor fiul a auzit cheia in usa si apoi pasii timizi ai tatalui. Imediat a pitit telefonul mobil sub perna și a închis ochii ca nu cumva sa îl prinda ca nu doarme. Dar pasii s-au indreptat spre bucătărie și apoi spre sufragerie.

Mai bine așa, caci nu avea chef de el. Tocmai își instalase noua versiune FIFA pe mobil. Nu avea nevoie de taica’su, era destul de mare el, gen… Oare Ronaldo are copii?